L-ai vazut si tu in aeroport, pe cursele companiilor low-cost. Acel pasager caruia bagajul de mana nu-i incape in scheletul metalic de masurare a bagajelor. Cel sau cea care intr-o prima faza transpira de mama focului in incercarea de a indesa valiza in spatiul respectiv, iar ulterior, vazand ca demersul este sortit esecului, incepe sa gesticuleze. Apoi sa ridice tonul. Si sa caute cu disperare aliati in randul celor aflati la coada de imbarcare, de parca ei ar fi cei care ar avea ultimul cuvant. Urmeaza cearta de rigoare cu agentii de check-in, duel care, ce sa vezi, e castigat de fiecare data de acestia din urma. Sunt invocate tot felul de argumente puerile: ca n-am stiut, ca altii le au si mai mari (bagajele, evident), ca depaseste cu un singur centimetru, ca rotitele nu se pun, ca am mai calatorit si nu m-ati taxat suplimentar, ca nu am cumparat eu biletul, ca nu am facut eu check-inul, etc. In cele din urma, respectivul plateste pentru bagajul mai mare decat limita admisa si este primit in aeronava. Pe culoar urmeaza ocarile adresate companiei respective si juramintele ca neam de neamul lui nu va mai zbura cu acele avioane vreodata. Iar […]
↧